O faiga fou e fuafua iai se taatiaga o atinae i le taulaga, o le tuufaatasia o faiga eseese e talafeagai ma le siosiomaga, ma galuega tetele e toe faafou ai, o nisi nei o auala e faatupu ai le toe faafoisia i tulaga lelei ma le gafataulimaina o le siosiomaga o atinae o faatino e Kāinga Ora i Aotearoa Niu Sila.

Matou te galulue vavalalata ma pulega faalotoifale ma le Malo tutotonu, mana whenua, matou paaga fai atinae faapea tagata e faataunuu atinae silisili mo le taulaga, e aogā tele mo tagata i le taimi nei, faapea tupulaga fai mai.

La matou matafaioi e avea ai ma Pulega a le Malo mo le Atinaega o Taulaga

E tusa ma tulaga e avea ai ma pulega a le malo mo le atinaega o taulaga i Aotearoa Niu Sila, matou te lagolagoina malosi, ma fautuaina, le fuafuaina ma le faataatiaga o fuafuaga lelei mo taulaga i Aotearoa Niu Sila. Matou te galulue vavalalata ma matagaluega a le malo tutotonu ua faamatuu i ai le matafaioi mo tulafono e fesootai i fuafuaga nei e pei o le National Adaptation Plan and Emissions Reduction Plan(external link) (Ministry for the Environment), Transport Emissions Reduction(external link) (Ministry of Transport) ma le Government Policy Statement on Housing and Urban Development(external link) (Ministry of Housing and Urban Development).

O le a matou galulue ma pulega faalotoifale i le atunuu atoa e lagolago se faiga e vailiili lelei ai aafiaga mai lamatiaga faalenatura i fuafuaga faaitumalo ma sone ua faatuaoi i ai itumalo eseese, ma lagolago malosi le faaleleia o faamatalaga i lamatiaga faalenatura, e aofia ai lamatiaga mai lologa, auā le faia o faaiuga ma tonu lelei mo atinae.

Iloiloina ma le faaitiitia o lamatiaga o le tau i atinae

E faia lea mo poloketi tetele, e auala atu i le suesueina o lamatiaga mai tulaga faalenatura o le tau ua afaina ai nofoaga o tau atiae, e aofia ai fanua e faaalu ai tafega ma lologa, ma faataunuu lelei e tusa ma tulaga moomia e mafai ai ona maua se faamaoniga mai pulega faalotoifale. E aofia ai galuega e suesueina ai tulaga o se fanua, fuafuaina o faiga e apoa le vaitimu, ma fuafuaga e faaitiitia ai tulaga e ono faateteleina ai lologa. Matou te galulue vavalalata ma pulega faalotoifale e tau saili nofoaga talafeagai e saunia ai metotia e apoa le vaitimu e pei o faataufusi, e apoa le tele o lologa ma suesue pe faamata e mafai ona togafitia le suavai a o lei tafe atu i alavai.

O ituaiga suesuega lava lea o lo o faia mo poloketi laiti faatasi ma pulega faalotoifale. O tulaga uma nei e oo lava i fale taitasi o nofoia, o le a aogā mo taumafaiga e faaitiitia ma taofia ai aafiaga mai lamatiaga faalenatura.

Talu mai Iuni 2022 ua tele ina faatino suesuega o lamatiaga o suiga o le tau mo poloketi tetele uma a le Kāinga Ora pe a fuafuaina se faamoemoe o fia faataunuu. E aofia ai le suesueina o tulaga e ono afaina ai ma le lamatia gofie i lologa, ma faatino galuega e tuuitiitia ai lamatiaga tetele.

Atiina ae le malosi e gafatia ai suiga e auala atu i atinae tetele  

Galulue faatasi ma paaga mo galuega faitele ma atinae tetele, e fuafua ma faatulaga atinae fou ma toe faafou atinae tetele e lagolagoina poloketi tetele o tau atiae ai taulaga.

A o lei amatalia se galuega faufale, e muamua lava ona matou iloilo auala e mafai ai ona matou faaleleia le lautelega o se nofoaga, tulaga lelei ma le gafatia ona toe faafoisia o le malosi o atinae tetele i se vaipanoa, ina ia mautinoa e mafai ona tali atu i manaoga o tagata i le taimi nei ma le lumanai. E eseese galuega auā e faalagolago i le ituaiga atinae ma le nofoaga e fai ai, ae e mafai ona aofia ai tulaga nei:

  • faaleleia vaega o apoa vaitimu ma le suavai leaga e tau taofiofi ai le pa o le vai i fale, nofoaga mo tafaoga ma alavai
  • tanu uaea eletise ma uaea telefoni e lē faaleagaina ai pe a loulouā le tau
  • toe teuteu faataufusi ma fanua mo tafaoga auā se faalautelega o fanua e mafai ona apoa le vaitimu

O lo o matou faia galuega e faamautinoa ai le ausia o galuega mo atinae tetele i totonu o taulaga o tulaga moomia e le pulega faalotoifale a o lei amatalia se galuega e fau ai fale fou.

Auiliiliga Faaleaoaoga

Faiga fou gafataulimaina mo le taulaga

E tāua foi i le atinaega o taulaga se taatiaga o nofoaga, aai ma taulaga e le manatu tele ai i mea na fau e tagata. E iloa le lelei o fuafuaga faataatia mo se taulaga pe a saunia nofoaga faitele mo tafaoga ma le faamatagofie atili o le siosiomaga.

Faamuamua faiga gafataulimaina i galuega tau atiae

O se faataitaiga lelei le atinaega o Hobsonville Point i auala na fuafuaina ma tuufaatasia ai faiga fou faataatia mo le taulaga ina ia gafataulimaina taunuuga lelei mo le siosiomaga. Na tele se faamamafa i le puleaina o le suavai mo le fuafuaina o atinae i le nofoaga lenei, auā le faaitiitia o aafiaga i le talafatai. Na fau fale e maua ai ma tane vaitimu e tuuitiitia ai le tele o le vaitimu e tafe i nofoaga o apoa le suavai. Na fai togalaau e apoa timuga ma taufusi, ma le 10,000 ma ona tupu laau maoi na totō, e mimiti le tele o le vaitimu o tafe i luga o auala.

Na ta‘ua e Katja Lietz, o le General Manager Urban Planning and Design, Kāinga Ora, “E iai le faamoemoe e fuafua atinaega o le taulaga i luga o faiga gafataulimaina e gafatia ona faataunuu, aemaise lava i ituaiga fausaga e gafatia tulaga tau suavai.”

Maimoa: Aogā o Faiga Fou i le Atinaega o Taulaga mo le Puipuia o Suavai Mamā i Hobsonville Point(external link)

Fuafuaina atinae i tulaga o le siosiomaga faalenatura

E masani ai ona aofia i atinae ua matou saunia le toe teuteu o fanua faasao, alavai ma laufanua mo tafaoga auā se faalautelega o fanua e mafai ona apoa pe mimitia le vaitimu.

O se faataitaiga o faiga faapenei e maua lea i le Freeland Reserve na tatala talu ai nei i la matou atinae na faia i Mt Roskill, lea sa tele ina lolovaia. Na galulue faapaaga le mana whenua, Auckland Council, Piritahi ma tagata, e toe faafoi le Oakley Creek/Te Auaunga Awa na faapaipa i lona tulaga moni sa iai e tafe lelei ai le vai.  Na faalautele le taufusi o le fanua faasao ma toe totō le 100 ma ona tupu laau maoi ma e lata i le 8,000 laau, na totō i puipui fou e tolu e talitali ai lologa.

E le gata i le manaia ma le matagofie o lea nofoaga mo tagata, ae ua sili ai ona lelei auala e pulea ai lologa. Na iloga le aogā o galuega faaleleia i lologa na afaina ai Aukilani ia Ianuari 2023, na mafai ai ona apo e le fanua faasao le tele o tafega ma tafe sa‘o i laufanua e tatau ona tafe i ai mai le afaina ai o tuaoi.

Tatala atoa e faitau i ai:

Maimoa:

  • Talanoaga a le Kāinga Ora Sustainability Director Alec Tang ma le sui ofisa faasalalau Rod Oram i le tāua o le faia o faiga eseese e tali atu ai i le atinaega o taulaga, e fesoasoani e siitia ai tulaga gafataulimaina ma le gafatia ona toe faafoisia i tulaga lelei mo taulaga ma aai: Why NZ Must Integrate Nature and Urban Design | Newsroom(external link)

O le Freeland Reserve i le vaitaimi o lologa ma le uma ai o lologa i Aukilani ia Ianuari 2023. Na mafai ona apo e le fanua faasao le tele o tafega ma tafe sa‘o i laufanua e tatau ona tafe i ai mai le afaina ai o tuaoi.

Uma na faafou le itulau: 28 March 2023