Faasilasilaga Tulaga e lē Faalauaiteleina
O lo o faamatalaina i le faasilasilaga tulaga e lē faalauaiteleina faiga e teu ma vaaia ai e le Kāinga Ora – Homes and Communities faamatalaga e patino ia te oe.
E te iloa ai auala matou te aoina mai ai, teuina, ma faaaogaina ai faapea tulaga e ono faailoa atu ai faamatalaga patino ia te oe; o le faiga e mafai ona e maua ma faasa‘o ai faamatalaga nei; ma le auala e mafai ona e faia ai se faaseā i tulaga e lē faalauaiteleina.
Upu Tomua
Matou te faataunuuina le tele o matafaioi autu, e ausia ai le tofa mamao o le Fau o fale sili ona mananaia e soifua ma ola ai tagata. Matafaioi autu:
- o se pulega e vaaia fale o nofoia e tagata lautele
- o se pulega mo le atinaega o taulaga ma fau fale e nofoia e le mamalu o le atunuu, e gafatia na totogi ma fale mo fefaatauaiga faamaketi, ma
- e pulea polokalame a le malo e fesoasoani i tagata ia mafai ona umia se fale ma polokalame fai.
E iai taimi e moomia ai ma faaaoga faamatalaga patino ia te oe, ina ia mafai ona faatino matafaioi autu.
E faalagolago ituaiga faamatalaga matou te aoina mai i tulaga o la tatou va fetausiai ma auaunaga o matou saunia, ae mafai ona aofia faamatalaga nei i faamatalaga patino:
- pepa faamaonia o lou tagata moni, e pei o se kopi o lau tusifolau Niu Sila, pepa fanau, po o se faamaoniga o le nofomau pe afai e lē o oe o se sitiseni Niu Sila
- lou igoa
- aso fanau
- lou tuatusi
- lau numera e faafesootai atu ai ma le tuatusi imeli
- tagata o tou nonofo faatasi
- o au fagafao
- tulaga o le fale lena o e mautotogi ai
- faamatalaga teugatupe faletupe, e pei o tupe totogi e toesea sa‘o mai teugatupe
- faamatalaga pule o le galuega, e mafai ai ona toesea sa‘o tupe totogi mai lau tupe maua o totogi
- tulaga o lau galuega, faamaoniga o tupe maua ma isi faamatalaga tau tupe, e pei o faamatalaga saofaga KiwiSaver.
E aoina mai faamatalaga patino i luga o tiute faatulafonoina ma saunia ai auaunaga mo oe.
E aofia ai le:
- faamaoniaina o oe
- faafesootai atu ai
- faatulaga vaega tonu e mafai ona matou fesoasoani atu ai
- faamautinoa o faafoeina lau mautotogi e tusa ai ma le Residential Tenancies Act 1986 ma le Public and Community Housing Management Act 1992, ma
- faamautinoa o tulaga tau tupe ua matou saunia o lo o faafoeina i se tulaga e tusa ai ma tulafono talafeagai.
E te tuuina sa‘o mai faamatalaga e patino ia te oe pe a tatou fesootai. E tele auala tatou te fesootai ai, e aofia ai pe a:
- tatou talanoa i luga o le telefoni, ona matou faia lea o se faamatalaga tusia o le valaau po o le pu‘e o le talanoaga
- tatou feiloai i se ofisa Kāinga Ora po o lou fale
- fesootai i se imeli, feau tusitusia po o faiga faainitaneti, e tuuina mai ai manatu tusia
- faatumu ai se pepa mo faamatalaga o moomia e le Kāinga Ora (i luga o le initaneti po o se kopi e lolomi i se laupepa)
- lesitala ma faaaogā ai faamaumauga i le MyKāingaOra
- lesitala e imeli atu ai lipoti lata mai.
E masani ona matou aoina sa‘o mai ia te oe faamatalaga e patino ia te oe.
Peitai, matou te ono aoina mai faamatalaga patino ia te oe mai isi tagata ma matagaluega, pe afai ua e malie matou te talosagaina mai isi o fai ma ou sui po o isi matagaluega.
E ono faaaoga le malosi o le tulafono e mafai ai ona matou aoina mai faamatalaga mai isi matagaluega a le malo.
Mo se faataitaiga, afai o oe o se tagata nofo mautotogi, matou te aoina mai faamatalaga patino mai se pulega o fale mo tagata e maualalo tupe maua – le Ministry of Social Development (MSD) – i lalo o le Public and Community Housing Management Act 1992.
O le pule faitalia a le MSD e iloa ai tagata e agavaa mo se fale mo tagata lautele ma tuuina mai faamatalaga patino ia te oe ma tagata o tou nonofo faatasi e mafai ai ona faataunuu matou matafaioi ua avea ai ma auaunaga e saunia fale mo tagata e maualalo tupe maua, e iloilo ai le tele o fale mo tagata lautele o avanoa ma saili ai se fale sili ona talafeagai mo oe ma tulaga e agavaa ai.
E tuuina mai e le MSD faamatalaga e aofia ai:
- tulaga moomia o se fale
- ituaiga ma le nofoaga e maua ai se fale e fetaui mo oe ma lou aiga
- faamatalaga talafeagai i tulaga e gafatia ai se mautotogi, ma le
- vaevaeina o le Income Related Rent mo oe ma lou aiga.
Matou te faia ma tausisia tulaga e malupuipuia ai faamatalaga ma faamaumauga e patino ia te oe. E vaavaaia, vailiili ma suesue e le suetusi matou faiga faavae.
E tatau i tagata faigaluega uma a le Kāinga Ora, paaga galuega faaleleia ma tomai faumea ona faatino galuega e tusa ai ma le Privacy Act 2020 pe a taulimaina faamatalaga patino ia te oe.
E faia aoaoga tau tomai o le aufaigaluega e mautinoa ai o taulimaina ma le faaeteete ma vaai lelei faamatalaga patino ia te oe.
Faaaogaina o faiga vaoteatea
A tuu i se faaupuga faigofie, o faiga faakomepiuta tau vaoteatea, e pei o faiga e teu ai ma polokalame, o mea e faaaoga ai le initaneti (“le vaoteatea”).
E teu ma faagaioia e le Kāinga Ora, nisi o faamatalaga i faiga tau vaoteatea i fafo atu ma Niu Sila, e aofia ai le Microsoft Azure (faiga faakomepiuta), Microsoft 365 (polokalame faagaioia ai le aogā) ma le Snowflake (nofoaga faamauina ma faagaioia ai). O lona uiga e ono siitia faamatalaga e patino ia te oe i fafo atu, po o le maua mai, fafo atu o Niu Sila.
Matou te faia tulaga talafeagai uma e faamautinoa ai o faamatalaga patino ia te oe o faamauina po o faagaioia e isi, o lo o puipuia mai tulaga e leiloa ai, tulaga e maua ma faailoa atu ai e aunoa ma se faatagana, suia, leiloa po o le faaaoga sese. Ua faamalieina i matou e tusa ma puipuiga maualuga o faamaumauga o faaaoga e faalapotopotoga o saunia auaunaga ma oloa, i totonu po o fafo atu ma Niu Sila.
O le a matou taumafai i tulaga uma e mafai ai ia mautinoa le sa‘o o faamatalaga patino ua matou aoina, faaaogāina ma faailoa.
O taimi uma e te tuuina mai ai faamatalaga ia i matou, pe tuuina sa‘o mai pe auala mai isi o fai ma ou sui, o le taimi lava lea e faafou ai faamaumauga o lo o matou umia.
E iai lau aiatatau e te talosaga ai mo ni faasa‘oga po o mea e lei aofia i faamatalaga o matou umia e faatatau ia te oe.
Matou te teuina faamatalaga e patino ia te oe i le umi e talafeagai ai mo le ausia o matafaioi e tatau ona matou aoina ai.
Afai e avea faamatalaga e patino ia te oe ma vaega o faamaumauga a le Kāinga Ora, o faamatalaga nei o le a matou teuina e tusa ai ma le Public Records Act 2005.
E tausisia tulaga o le taiala faavae Records Retention and Disposal Policy e tiai lelei ai faamatalaga patino ua lē toe moomia ona matou teuina.
Matou te faaaogaina faamatalaga patino na e tuuina mai e tusa ai ma le tulafono, mo galuega fai i aso uma. O nisi nei o tulaga e mafai ona matou faaaoga i ai faamatalaga patino ia te oe:
- faamaonia ai lou tagata moni
- saunia ai auaunaga mo oe, e pei o le saunia o fale e talafeagai mo tagata o faamauina i le Social Housing Register, faagaioia ma saunia ai se maliega mautotogi, po o le faagasolo ai o se talosaga mo se oloa o se fale umia
- faaleleia ai matou auaunaga, e pei o le malamalama i mea tonu o moomia e tagata o faaaogaina matou auaunaga pe a faaaoga matou upegatafailagi ma faaleleia ai le iloa
- auiliiliina o faamaumauga faafuainumera ma suesuega, ma e faia le tulaga lea i se auala e lē mafai ai ona iloa oe mai faasalalauga ua faia.
E lē mafai ona faaaoga i tulaga o moomia ai po o se isi lava faiga po o auala fou, e aunoa ma lau faatagana po o tulaga e faatagaina e le tulafono.
Matou te lē faailoa faamatalaga patino i isi e aunoa ma sau faatagana, se‘i vagana pe afai o se tulaga e tatau ai po o tulaga e faataga ai e le tulafono, e aofia ai ma tulaga o le fia maua mai o isi faamatalaga. Mo se faataitaiga, e mafai ona faailoa atu faamatalaga patino ia te oe:
- e mafai ai e paaga fai galuega faaleleia ma tomai faumea ona faatino galuega faaleleia i lou fale, e pei o faamatalaga e faafesootai atu ai, o le faaletonu ua moomia na toe faaleleia ma iloa ai pe iai se taifau i le fale
- e mafai ai e auaunaga tau suavai, eletise ma fesootaiga ona faaola ma faagaioia auaunaga autu i lou fale
- o tulaga ua e tuuina atu ai pe tuuina atu foi e le Kāinga Ora se talosaga i le Tenancy Tribunal (e iloiloina e le Tenancy Tribunal feteenaiga uma i le va o ē ona fale, e aofia ai ma Kāinga Ora, ma tagata nofo mautotogi)
- e mafai ai e le MSD ona faagaioia tiute ua avea ai ma pulega o fale mo tagata e maualalo tupe maua
- i isi matagaluega a le malo. E aofia ai matagaluega nei ae e lē gata i ai:
- New Zealand Police
- Ministry of Justice
- Department of Corrections.
- Statistics New Zealand mo galuega faafuainumera e faia i lalo o le Data and Statistics Act 2022
- i isi matagaluega e feagai ma sauaga i totonu o aiga i lalo o le Family Violence Act 2018 po o isi matagaluega e nafa ma le tausiga ma le puipuiga o tamaiti i lalo o le Oranga Tamariki Act 1989
- pe a talafeagai ai mo le suesueina o ni soligatulafono, po o tulaga taufaamata‘u e ono lamatia ai le soifua maloloina po o le saogalemu. Afai e faamata‘u pe sauaina la matou aufaigaluega, o tulaga nei e ono faailoa i le Ofisa o Leoleo ma faailoa ai faamatalaga talafeagai.
Faamatalaga tuatusi fetaulaigāala
Ua faatulafonoina le pulega i lalo o le Kāinga Ora Act-Homes and Communities Act 2019, e faailoa vave i tagata faamatalaga taua e tusa ma galuega e faia i le atinaega o le taulaga. E aofia i talatalaga faitele le fesootai ma tuaoi ma le lautele o afioaga e faamautinoa le nofo malamalama i fuafuaga o faamoemoe atu i ai faapea aafiaga e ono tulai mai ai. E tele auala e fesootai ai ma tagata, e aofia ai tusi e momoli sa‘o i fale, faatalanoaga e tuu asiasi i ai tagata, fonotaga e faia i luga o le initaneti, ma fesootaiga televavave. E aogā fesootaiga ma tagata, pe a iloa nofoaga mo atinaega ma e ono tatau ai le faailoa faamatalaga o fetaulaigāala. O lona uiga a e nofo i se fale fou, o le fale lava lea na faailoa atu o fale a le Kāinga Ora i le vaitaimi na faia ai fesootaiga. E faapena foi, na aofia ai ma fale o fuafuaina galuega tetele e toe faafou ai, ma atonu na ta‘ua o fale Kāinga Ora i le vaitaimi na faia ai fesootaiga.
E tatau ona maua faamatalaga patino e iloilo ai lau talosaga ma le agavaa mo se avanoa faigaluega i le Kāinga Ora. E taofia, faaaoga ma faailoa faamatalaga nei e tusa ai ma le Privacy Act 2020 ma le Public Records Act 2005.
E tausisia e Kāinga Ora agatapuia o faamatalaga uma na e tuuina mai i lau talosaga ma faatoa faaaoga lava mo le auga tonu na fia maua ai. Afai ua faamanuiaina lau talosaga, ona faamauina faatasi lea i lau faila ma e faaaoga mo tulaga ua matou faafaigaluegaina ai oe.
Aotal Ltd (SnapHire)
A e talosaga mai mo se galuega i le Kāinga Ora, e auala atu i le Aotal Ltd (SnapHIre) lau talosaga, o se faiga faainitaneti e faagaioia talosaga mo avanoa faigaluega. Tagai i le faiga e puleaina ai e le Aotal Ltd(external link) faamatalaga patino.
O se tasi o itu e faaleleia atili ai a matou auaunaga mo tagata, e pu‘e ai e le Call Centre tautalaga i luga o telefoni ma tusitusi tautalaga uma (tusitusia).
E pu‘e ma tusitusi fesootaiga e valaau mai ai:
- mo aoaoga tau tomai mo le aufaigaluega
- mo le faaleleia atili o auaunaga e tali atu ai i tagata
- e faamautinoa ai le sa‘o o faamatalaga o faamauina na e valaau mai ai.
Ua iai nei se faiga fou mo telefoni ma o valaau uma na pu‘e i le va o Iuni 2024 ma Oketopa 2024 e taofia mo se vaitaimi seia aulia Iuni 2025 ona faatamaia lea. O isi uma valaau i le telefoni na faia i fafo atu o le vaitaimi lea o le a taofia mo le 12 masina ona faatamaia lea.
Talosagaina o lau valaau mai
E i ai lau aiatatau e talosaga ai le fia maua, ma le faia o faasa‘oga o faamatalaga patino ia te oe o matou taofia. Tagai i le vaega Talosagaina o faamatalaga patino e te iloa ai le faiga e talosaga ai se kopi o lau tautalaga i luga o le telefoni na pu‘e po o tusitusiga o valaau na fai i le telefoni.
Cookies
Matou te faaaoga cookies e faaleleia ai tulaga e te faaaoga ai la matou upegatafailagi. E ta‘ua faamatalaga na e maua mai upegatafailagi ma faamauina i lau masini faatekonolosi o cookies. E lē aoina e le cookies faamatalaga e patino i le tagata tau lava o faamatalaga e faaleleia ai faiga o faagaioia ma faalauiloa oloa ma auaunaga e tusa ma mea o saili ma faitau i ai tagata. E mafai na e taofia le faiga lea po o le tapē ese mai le itulau na tatala e aunoa ma le afaina ai o lou maua o faamatalaga o le tafailagi na e sailia.
Faamaumauga Faafuainumera Tafailagi
O le Google Analytics, o se metotia e vailiiliina faamatalaga tau initaneti, ma o se vaega o a matou upegatafailagi. E faamaumauina i le Google Analytics faamatalaga o ta‘ua i lalo pe a e tatalaina matou tafailagi:
- itulau na tatala (e pei o le Chrome) ma le polokalame o faagaioia ai (e pei o le Windows XP) lena e te faaaogaina
- malosi o le malamalama o lau PC
- taimi ma le aso na e tatala ai la matou tafailagi
- itulau na e tatala ma faila na e kopia
- tuatusi o le initaneti na e maua ai la matou tafailagi (tuatusi o le IP)
- faaupuga na e faaaoga e suesue ai se mataupu
- tafailagi mulimuli na e tatalaina a o lei oo lau suesue i la matou tafailagi.
O faamatalaga nei e teu i le Google. Na o le aufaigaluega aloaiaina o la matou pulega e mafai na maua faamatalaga.
Faitau i le vaega security and privacy principles o ta‘ua i le Google Analytics(external link).
Lesitala mo le imeli atu o faamatalaga mai le Kāinga Ora
E teu malu faamatalaga auiliili na e faailoa mai i lau lesitala mo le fia maua o talafou tusia po o imeli.
O lou tuuina mai o faamatalaga ua e malie ai foi e imeli atu, e pei ona faatonuina i le Unsolicited Electronic Messages Act 2007(external link).
O le a aveese lou igoa mai le lisi o meli e lafo atu, i soo se taimi lava ua e taofia ai lau lesitala.
We use CCTV cameras in and around our public offices and some of our residential complexes. These cameras record video of customers, visitors, staff, contractors, and others nearby.
We use CCTV footage to:
- Help keep customers, visitors, staff and contractors safe
- Prevent crime and disruptive behaviour
- Respond to incidents, including:
- Health, safety and security investigations by Kāinga Ora
- Investigations by law enforcement agencies like the Police
- Kāinga Ora investigations into fraud or integrity issues
- Issues related to Standards of Integrity and Conduct
- Insurance claims by Kāinga Ora or others
Sometimes, we also review footage to help staff learn and improve how we respond to incidents.
What footage we collect
We place cameras where they help us meet our goals, while respecting people’s privacy. Our cameras record video (not sound) and run 24/7 or are triggered by movement. We don’t use facial recognition or other biometric technology.
Footage is stored securely, and only authorised staff can access it.
Who we share footage with
We only share footage when needed for the reasons listed above, or when the law permits or requires it. We may share it with:
- Law enforcement agencies investigating a possible crime
- Government agencies with legal powers to request footage
- Courts or tribunals
- Our insurers for insurance claims
- Members of the public under the Official Information Act or Privacy Act
Where possible, we’ll blur faces to protect people’s privacy.
How long we keep footage
This depends on the location and system, but we usually keep footage for about 30 days.
Your Rights
If you have been recorded on our CCTV footage, you can request to see the footage under the Privacy Act. Please complete our online form on our Contact Us page. Include the address, date, and time of the footage you're asking for.
If the footage has already been deleted, we’ll let you know.
E i ai lau aiatatau e talosaga ai le fia maua o faamatalaga patino ia te oe o matou taofia. E ono moomia le faamaonia muamua o lou tagata moni, e puipuia ai tulaga e patino ia te oe faapena ma isi. E mafai foi ona e maua nisi o faamatalaga i soo se taimi e faaaogā ai le MyKāingaOra.
E 20 aso faigaluega e maua atu ai se tali o lau talosaga talu mai le aso na maua ai. E toe fesootai atu pe afai e moomia se taimi faaopoopo e tali atu ai. Afai matou te teena se talosaga e fia maua ai faamatalaga, o le a matou faailoa atu le tulaga lea i se tusi ma faailoa atu mafuaaga ua teena ai ma faataatia isi laasaga e mafai ona e uia.
Tagai i auala o ta‘ua i lalo e maua ai faamatalaga e patino ia te oe:
- Valaau mai i le 0800 801 601
- Faatumu faamatalaga o le Faafesili ma Pepa faatumu o manatu faaalia
- Talanoa pe imeli lau Housing Support Manager
- E tatala ofisa Kāinga Ora i le mamalu o le atunuu mai le 9am i le 4pm, Aso Gafua i le Aso Faraile
- Lafo se tusi i le Kāinga Ora – Homes and Communities, PO Box 2628, Wellington 6140
- Imeli privacyofficer@kaingaora.govt.nz
E mafai foi ona e faaaoga le Request My Info Tool e maua i le upegatafailagi a le Privacy Commissioner e fai ai lau talosaga: Office of the Privacy Commissioner | AboutMe (Request My Info Tool)(external link)
E i ai lau aiatatau e talosaga ai le faasa‘o o faamatalaga e te manatu e sese. E 20 aso faigaluega e faagaioia ai lau talosaga ma maua atu ai se tali talu mai le aso na maua ai le talosaga. E lua tulaga e mafai ona tali atu ai, o le suia o faamatalaga talafeagai, po o le faamatala o mafuaaga ua matou manatu e lē tatau ai ona suia faamatalaga. Afai matou te lē faasa‘oa faamatalaga, e iai pea lava lau aiatatau e fai ai sau faamatalaga e faasa‘o ai ma faapipii i lau talosaga, ma o le a matou faamauina suiga na e talosagaina i lau faila.
E ono moomia le faamaonia muamua o lou tagata moni, e puipuia ai tulaga e patino ia te oe faapena ma isi.
Tagai i auala o ta‘ua i lalo e mafai ona e talosaga i ai mo se faasa‘oga o faamatalaga e patino ia te oe:
- Faatumu faamatalaga o le Faafesili ma Pepa faatumu o manatu faaalia
- Imeli lau Housing Support Manager
- Lafo se tusi i le Kāinga Ora – Homes and Communities, PO Box 2628, Wellington 6140
- Imeli privacyofficer@kaingaora.govt.nz
E folafola atu e Kāinga Ora le taulimaina ma le faaeteete ma le ava e tatau ai o faamatalaga e patino ia te oe. Faaali mai sou manatu i le tulaga lea po o le faia o se faaseā, pe afai matou te lē o tausisia lea tulaga.
Tuuina mai o se faaseā
O nisi nei o auala e mafai ona faaoo mai ai sau faaseā:
- Valaau mai i le 0800 801 601
- Faatumu faamatalaga o le Faafesili ma Pepa faatumu o manatu faaalia. Na o le filifili le vaega ‘Faaseā’ i lalo o le ‘Ituaiga faafesili’
- Talanoa pe imeli lau Housing Support Manager po o lana Taitai
- E tatala ofisa Kāinga Ora i le mamalu o le atunuu mai le 9am i le 4pm, Aso Gafua i le Aso Faraile
- Lafo se tusi i le Kāinga Ora – Homes and Communities, PO Box 2628, Wellington 6140.
Tuuina atu o se faaseā i le Privacy Officer
A e fia faia se faaseā i lalo o le Privacy Act 2020, ona faafesootai lea o le:
Privacy Officer
Kāinga Ora – Homes and Communities
PO Box 2628
Wellington 6140
Imeli: privacyofficer@kaingaora.govt.nz
Tuuina atu o se faaseā i le Privacy Commissioner
Afai e te lē o malie i se tali atu mai le Privacy Officer e tusa ai ma se atugaluga na e faaalia, ona tuuina atu lea o se faaseā i le Privacy Commissioner:
Officer of the Privacy Commissioner
PO Box 10094
Wellington 6143
Telefoni 0800 803 909
Fax 04 474 7590
Imeli: enquiries@privacy.org.nz
A e filifili e tuuina atu lau faaseā i se isi faalapotopotoga po o se pulega e pei o Ofisa a le Privacy Commissioner po o le Ombudsman, ona e iloa lea e ono faailoa i ai faamatalaga e patino ia te oe e tusa ma faafesili mai pulega nei.
Uma na faafou le itulau: 6 October 2025